duminică, 19 februarie 2012

Cinema - 01x01 - Ianuarie 1963

Sub format pdf şi djvu puteţi descărca scanarea de aici:


Începutul anului 1963. Ne aflăm în plin proces de liberalizare şi de derusificare. Prin viclenia lui Gheorghiu-Dej, trupele sovietice fuseseră scoase din ţară. Au urmat apoi scoaterea consilierilor sovietici, care supravegheau toate ramurile economiei şi societăţii româneşti. Au urmat apoi oprirea SOVROM-urilor, închiderea ARLUS, desfiinţarea Institutului Maxim Gorki, a editurii Cartea Rusă, a Muzeului Româno-Rus. Valurile succesive de graţieri fac ca până la 1964 să fie eliberaţi toţi deţinuţii din puşcării. Este şi anul celebrei „Declaraţii de independenţă”. Relaţiile cu statele vestice sporesc treptat şi lucurl se vede şi din tonul pe care îl au publicaţiile culturale.

Schimbări avem şi în cazul publicaţiei ce avea drept obiect cinematograful. Numită„Ecranul”, dacă mai ţin minte bine, scrisă în spiritul realismului socialist, iată că la începutul lui 1963 îşi schimbă titulatura şi formatul. Devine revista „Cinema”, cu un format temporar A4 (doar câteva luni), definitiv A3 când îşi capătă şi o amprentă vizuală definitorie, un logo ce se păstrează până la Revoluţie.

Noua publicaţie […] va informa şi orienta marele public al iubitorilor de film, comentînd cu spirit de răspundere principalele manifestări artistice din producţia cinematografică a celorlalte ţări, de pe poziţiile marxism-leninismului, remarcând cu interes şi căldură operele cu un bogat conţinut de idei şi făurite cu talent autentic, în interesul progresului umanităţii şi al păcii între popare şi combătând cu deplină luciditate falsele valori cu care arta şi morala burgheză se prezintă în continuare pe piaţa internaţională a filmului” - scria Mihnea Gheorghiu în deschiderea publicaţiei, sub privirea pe care i-o arunca Claudia Cardinale din ilustraţia vecină articolului editorial. „revista noastră va cuteza să caute pricina erorilor de gust ale spectatorilor, să denunţe totodată în cronici şi prin alte mijloace erorile de ikustrate în filmele proaste şi să pună în lumină meritele operelor de artă adevărată şi talentul creatorilor lor”, nuanţează Victor Iliu în articolul său.

Iată şi sumarul numărului 1/1963:

  1. Mihnea Gheorghiu: O artă nouă, populară; Victor Iliu: Planurile noastre; 2. Valerian Sava: Buftea la ora montajului; 4. Liviu Ciulei: Un film despre om, un film despre conştiinţă; 6. Al. Racoviceanu: Retrospectiva filmului Tudor; 8. Eugen Simion: Omul de lângă tine; 10. Iulian Mihu: Povestea anilor înflăcăraţi; 12. Pedro pleacă în Sierra – Tinerii; 13. Antoaneta Tănăsescu: Documentare româneşti; 14. Atanasie Toma: V-o prezentăm pe Silvia Popovici; 15. Lupeni, povestit de scenaristul N. Ţic; 18. Dorian Costin: Argument pentru comedia cinematografică; 22. Cineclub; 23. Ov.S. Crohmălniceanu: Andrei Tarkovski; 25. Ion Popescu-Gopo: Însemnările unui membru al juriului de la Leipzig; 26. Filmul pe glob; 31. Ana Maria Narti: Naşterea cinematografului; 32. Marius Teodorescu: 50 de ani de la realizarea primului film românesc.
Ce observăm de la început? Pagini largi sunt dedicate către două filme (Tudor şi Lupeni), care au ca numitor comun prezenţa pe generic a Licăi Gheorghiu, fiica lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

O personalitate recent dispărută dintre noi, Liviu Ciulei, se pregătea în acea vreme de filmările pentru Pădurea spânzuraţilor. Prilej pentru a-şi aşterne câteva gânduri în revistă: „Personajele [din Marele război] nu sunt decât două secături. Sunt nişte opuşi ai noţiunii de erou şi care până la urmă ajung eroi. E teza susţinută prin antiteză”. „În comparaţie cu Titus Popovici, eu sunt oarecum baroc. Mai riguros, mai precis în construcţie, Titus îmi concentrează atenţia pe filonul principal de idei. În fond barocul are nostalgia limpezimii clasice şi de aceea colaborarea e foarte bună.”

Aflăm de la Al. Racoviceanu că filmul Tudor şi-a avut platoul de filmare la Craiova, Işalniţa şi Târgu-Jiu.

Eugen Simion (o fi actualul mare critic literar?) se prezintă pe sine ca un spectator dezamăgit în aşteptările lui de la filmul Omul de lângă tine, dezamăgiri provocate de schematismul personajelor şi atitudinilor. Şi mai ales de atitudinea mic burgheză a eroinei: „[Corina] este de părere că asupra vieţii individului nu trebuie să decidă împrejurările şi că existenţa trebuie dusă acolo unde poate fi dusă cu plăcere, că omul are, înaintea altor obligaţii sociale, obligaţii faţă de sine”.

E! Uite că aflăm şi de un oarecare inginer Sergiu Nicolaescu întors de la Moscova cu Premiul de excelenţă pentru culoare şi filmări speciale oferit în cadrul Congresului Uniunii Internaţionale a asociaţiilor de tehnică cinematografică (UNIATEC) 1962. Se poate pune la „Ştiaţi că...” Ştiaţi că SN a fost inginer? Dar ştiaţi şi că a urmat un timp Institutul de arte plastice?

Să facem un exerciţiu de imaginaţie şi să ne transportăm cu 50 de ani în urmă. Şi să spunem că ni s-ar băga în faţă încă un film sovietic iar realizatorul ar fi elogiat. „Tot rusnaci? Ni s-a aplecat de atîţia!”, am fi exclamat noi vorbind în surdină. Da, dar regizorul cu pricina este Andrei Tarkovski. „O săptămână după ce am văzut Copilăria lui Ivan (Flăcări şi flori) am umblat cu imaginile filmului în minte.”, scrie Ov.S. Crohmălniceanu, asta deşi lirismul cinematografic îi inspira în genere o deosebită neîncredere. „Tarkovski nu face caligrafie cinematografică, ci poezia lui e ca la Rimbaud, iluminare, adică act dramatic de cunoaştere”, încheie criticul articolul laudativ.

Pe unii muzicieni i-a marcat în zilele acelea un film total neînsemnat, un musical cu Cliff Richard – Tinerii. Atât de entuziasmaţi au fost încât au dat naştere rock-ului românesc. N-au băgat în seamă că este „o mistificare evidentă a realităţii societăţii capitaliste”.

Observăm că axele cinematografiei duc fie la producţia internă, fie la Marele vecin, fie la ţările socialiste frăţeşti şi, pe cât se poate, la autorii progresişti din ţările „capitaliste”. Dar NUMAI din Europa. SUA lipsesc. În totalitate? NU! Există o excepţie! Care se numeşte Kirk Douglas. Şi care o ţine în braţe pe... Silvia Popovici! Ce neobrăzare. Chemaţi-l repede pe Florin Piersic. :-)) Fotografia este urma vizibilă a unui turneu al artiştilor români în SUA lăsat (şi cu) urmări politice. „Cine vrea să înţeleagă va înţelege”. Şi apoi faceţi cu ochiul.

Şi să tragem linie.

Ce avem? Două din cele trei filme în care a jucat Lica Gheorghiu. Pregătirile pentru producţia cu care Ciulei va câştiga premiul pentru regie la Cannes. Numele unui inginer premiat pentru documentarele sale. O mişcare rock ivită dintr-un film oarecare. Şi un instantaneu foto cât un mesaj politic.















Filme amintite

coperta 2: A fost prietenul meu; Bărăgan; Cerul n-are gratii; Codin
p.2: Tudor; Vacanţă la mare; Doi băieţi ca pâinea caldă; Lupeni; Codin; A fost prietenul meu; Bărăgan, Cerul n-are gratii; Partea mea de vină; Ţărmul n-are sfârşit
p.3: Absenţă îndelungată; Un rege la New York; Hiroşima, dragostea mea; Anul trecut la Marienbad; Codin
p.4: Pădurea spânzuraţilor; Marele război; Iluzia cea mare; Nimic nou pe frontul de vest; Ceapaev; Scior; Parhomenko
p.5: Pădurea spânzuraţilor; Marele război
p.6-7: Tudor
p.8-9: Omul de lângă tine
p.10: Povestea anilor înflăcăraţi
p.11: Povestea anilor înflăcăraţi; Poemul mării; Arsenal; Alexandr Nevski; Ivan cel Groaznic
p.12: Pedro pleacă la război; Tinerii; Ultimul meu tangou; Acord final
p.13: O primăvară obişnuită; Detunata; Lacuri glaciare; Legume în seră; Scocile n-au vorbit niciodată; Apa, pământul şi focul
p.14: La mere; Darclee
p.15-17: Lupeni
p.18: Post-restant; Băieţii noştri; Nu vreau să mă-nsor; Faust; S-a furat o bombă; Dictatorul
p.19: S-a furat o bombă; Post-restant; Toată lumea râde, cântă şi dansează; Marile manevre
p.21: Austerlitz; Cartouche; Magistratul
p.22: 8 minute; Cine este vinovat; Tăticul meu; Concediul pe schi; Caut o idee; Şarja păcii; Sfârşit de an şcolar; Început de drum
p.23: Compresorul şi vioara; Copilăria lui Ivan (Flăcări şi flori)
p.24: Copilăria lui Ivan (Flăcări şi flori)
p.25: Vulpea neagră; Suntem fascişti; 80000 de spectatori; S-a furat o bombă
p.26: Balada Soldatului; Dar dacă aceasta e dragostea?; Pădurea vieneză; Octombrie la Paris; O maimuţă în iarnă; Capcana lupilor; Dorinţa; Moralitatea Doamnei Dulska; Păianjenul de aur; Duminică, zi de lucru; Orizonturi verzi; Baronul Munchausen; Tom Jones
p.27: Nu vă adăpostiţi când plouă; Omul cu două feţe; Mina von Barnhelm; Doi soldaţi; Cintezoiul; Phaedra; Post-restant; S-a furat o bombă
p.28: Cîntece interzise; Comoara; Puştoaica; Băştile roşii; Cuţitul din apă; Comedianţii; Suzana şi băieţii
p.29: Procesul maimuţelor; Sechestraţii din Altona; Divorţ italian; Viaţa fără ghitară; A-şi trăi viaţa (Vivre sa vie); Eva
p.31: Plecarea muncitorilor de la lucru; Sosirea trenului în gara La Ciotat; Micul dejun al lui Bebe; Grădinarul stropit
p.32: Războiul Independenţei; Ţigăncuşa de la iatac
coperta 3: Cinci oameni la drum; Partea ta de vină; Ţărmul n-are sfârşit; Vacanţă la mare
coperta 4: Balada Soldatului; Dacă aceasta e dragostea?

Persoane

Mihnea Gheorghiu, Victor Iliu, Valerian Sava, George Vraca, Iurie Darie, George Calboreanu, Sireteanu, Henri Colpi, Chaplin, Charles Chaplin, Alain Resnais,Panait Istrati, Jasmin Chasney, Teodor Grigoriu, Liviu Ciulei, Liviu Rebreanu, Titus Popovici, Jejelenko, Diderot, Ovidiu Gologan, Al. Racoviceanu, Mihnea Gheorghiu, Tudor Vladimirescu, Lucian Bratu, Emanoil Petruţ, Ion Dichiseanu, Olga Tudorache, Florin Scărlătescu, Lica Gheorghiu, George Vraca, Ion Bessoiu, Ion Besoiu, Filip Dumitru, Nicolae Teodoru, Theodor Aman, Amza Pellea, Petre Gheorghiu, Paul Everac, Horea Popescu, Lupu Gutman, Radu Şerban, Ştefan Mariţan, Silvia Popovici, Ilarion Ciobanu, George Măruţă, Ştefan Ciubotăraşu, Graţiela Albini, Victor Rebengiuc, Neli Nicolau, Stela Popescu, Grigore Gonţa, Eugen Simion, Alexandr Dovjenko, Iulia Solnţeva, V. Provorov, F. Provorov, A. Temerin, G. Popov, Nikolai Vingranovski, Svetlana Jgun, Boris Andreev, Serghei Lukianov, Vasili Merkuriev, Zinaida Kirienko, Mihail Majorov, Serghei Bondarciuk, Iulian Mihu, S.M. Eisenstein, Cesare Zavattini, Julio Garcia Espinosa, Juan Marine, Leo Brouwer, Blas Mora, Wember Bros, Carlos Sessano, Leonel Alleguez, Jose Yedra, Peter Miers, Ronals Cass, Sidney I. Furie, Douglas Hocombe, Cliff Richard, Robert Morley, Carole Gray, Teddy Green, Melvin Hayes, Robertson Hare, Dumitru Done, Alex. Marin, Sergiu Nicolaescu, Dumitru Busuioc, Nicolae Marinescu, Alexandru Marin, Mircea Popescu, Dan Rădulescu, Victor popescu, Antoaneta Faust, Mişcă Aurel, Ion Bostan, Ilie Cornea, Mariana Georgescu, Simion Zaharia, V. Calotescu, Virgil Calotescu, Radu Zamfirescu, Atanasie Toma, Silvia Popovici, Kirk Douglas, Florin Piersic, Arta Florescu, cehov, Carlo Goldoni, Bertold Brecht, Tenessee Williams, N. Ţic, Nicolae Ţic, Lica Gheorghiu, Gh. Motoi, George Motoi, Colea Răutu, Costel Constantinescu, George Calboreanu, Ştefan Ciubotăraşu, Ilarion Ciobanu, Fory Eterle, Toma Dimitriu, Dinu Gherasim, Dorian Costin, Swift, Gogol, Rene Clair, Ion Popescu-Gopo, Gopo, Alexandrov, Chaplin, Leonid Leonov, Tudor Arghezi, Claudia Cardinale, D.I. Suchianu, Vicu Mândra, Eugen Schileru, Georges Sadoul, Ov.S. Crohmălniceanu, Andrei Tarkovski, Mihail Romm, Ingmar Bergman, Alain Resnais, Antonioni, Rimbaud, Virgil Calotescu, Gheorghe Horvat, Marlene Dietrich, Goethe, Karl Gross, Cavalcanti, Mihail Romm, Janna Prohorenko, Iurii Raizman, Jean Gabin, Henri Verneuil, Jean-Paul Belmondo, Jana brejchova, Felix Mariassy, Jaroslav Marvan, John Fielding, John Osborn, Tony Richardson, Albert Finney, Susannah York, Mari Torocsik, Zbynek Brynych, Lessing, Jules Dassin, Euripide, Seneca, Racine, Raff Valone, Melina Mercouri, Anthony Perkins, Manuel Mur Oti, Sylvia Montfort, I, Surkova, Gheorghe Vitanidis, Octavian Sava, Iurie Darie, Leon Bukzokowski, Pavel Komorowsky, Vittorio de sica, Jean Paul Sartre, Friedrich March, Sophia Loren, Maximilian Schell, Marcello Mastroiani, Stefania Sandrelli, Petro Germi, Cesare Carasitti, Jiri Hanibal, Joseph Losey, Ana Maria Narti, Lumiere, Ana Carina, Jean Luc Godard, Balzac, Jeanne Moreau, G.B. Della Porta, Kircher de Chales, Millet de Chales, Etienne Gaspard Robert, Robertson, Caron d'Ache, Horner, J. Plateau, Emile Reynaud, Edward Muybridge, Etiene Jules Marey, Edison, Auguste Lumiere, Luis Lumiere, Melies, Marius Teodorescu, Grigore Brezeanu, Iancu Brezeanu, Leon Popescu, Aristide Demetriad, Constantin Nottara, V. Toneanu, Nicolae Soreanu, Petre Liciu, A. Barbelian, Aristizza Romanescu, Maria Ciuciurescu, Alexandu Davilla, Jana Prohorenko, Raf Vallone, Antoaneta Tănăsescu

Personaje

Guliver, Apostol Bologa, Tudor Vladimirescu, Glogoveanu, Oarcă, Doamna Suţu, Filipescu-Vulpe, Aristiţa Glogoveanu, marele ban Brâncoveanu, Zoican, Iordache, Ivan Orliuk, generalul Glazunov, Darclee, Petre Letean, Todor baci, Iuliu Maniu, Andrei Rubliov, Gheorghi Sedov, Hitler, Teseu, Puiu Crintea, Nana, Osman Paşa


Opere literare

Pădurea spânzuraţilor”, „Îţic ştrul dezertor”, „Ion”, „Întâmplări din marea răscoală”, „Orfeu în infern”, „Gâlcevile din Chioggia”, „Cercul de cretă caucazian”, „Nemaipomenita întâmplare a lui Mac Kinley”, „Povestea vulpei”, „Istoria cinematografului mondial”, „Tom Jones”, „Minna von Barnhelm”, „Phaedra”, „Sechestraţii din Altona”

marți, 14 februarie 2012

Cinemagia - 1x05 - Iunie, 2004

Trebuie să-mi fac mâna, să experimentez, să probez. Aşa că îmi fac mâna cu o revistă mai puţin pretenţioasă. Cu o broşurică ce se difuza, mai acum câţiva ani, gratuit prin sălile de cinema. Se intitula "Cinemagia". Nu cred ca respectiva publicaţie să fi avut viaţă lungă. Eu posed doar câteva numere.

Cel de care ne ocupăm se înfăţişează pe copertă cu Uma Thurman, protagonista filmului "Kill Bill" ce urma să fie difuzat.

În pagina 3 aflăm editorialul lui Emanuel Lăzărescu, "De ce mergem la film?". Paginile 4 şi 5 conţin un grupaj pe ştiri pe scurt realizat Liviu Bărsan: "Edward Norton - Un cowboy îndrăgostit", "Susan Sarandon - Mama salvatoare", "Clint Eastwood - Antrenorul de box", "Steven Soderbergh - Trăiască Che Guevara", "Adrien Brody - renaşterea lui King Kong", "Willem Dafoe - Pe urmele lui Vin Diesel", "Keanu Reeves - O personalitate dublă", "Pink - Remember Janis Joplin", adică despre filmele "Down in the Valley", "Elizabethtown", "Million Dollar Baby", "Che", "King Kong", "XXX : State of the Union", "A Scanner Darkly".

Box Office-ul sfârşitului de mai 2004 din SUA şi România îl aflăm în pagina 6.

Urmează filmele ce urmau a fi difuzate în luna iunie, mai pe larg - "Kill Bill : Volumul 2", "50 First Dates" (Mereu la prima întâlnire), "Dawn of the Dead" (Dimineaţa morţii), "Harry Potter and the Prisoner of Azkaban" (Harry Potter şi prizonierul din Azkaban), "The Girl next Door" (Fata din vecini), "Godsend", "The Punisher" (Justiţiarul), "Underworld" (Lumea de dincolo) - sau mai pe scurt - "Sylvia", "Elephant" (Elefant), "Son Frere" (Fratele său), "Spy Kids 3D : Game Over", "Monster" (Monstru) - cât şi inserturi dedicate lui Adam Sandler ("Abia acum îmi dau seama cât de urât sunt!") şi lui J.K. Rowling ("Creatoarea lui Harry Potter"). Semnează Matei Alexandru Mocanu, Cristi Ţone, Emanuel Lăzărescu şi Tudor Stoenescu.

În paginile 26-27 ne aşteaptă surpriza întâlnirii unui interviu cu Cristian Nemescu realizat de Alexandra M. Păun. Aflăm că tocmai lucra la un scenariu de lung metraj, posibil o coproducţie. Nu este de acord cu existenţa unui "conflict dintre generaţii" ci mai curând vedea conflictele provenind din considerente de moralitate. Pentru cei ce nu ştiu , Nemescu moare peste doi ani, pierind într-un accident de maşină. Filmul despre care este vorba aici va fi finalizat prin munca celor de la montaj şi va fi intitulat "California Dreamin' Nesfârşit".

În paginile 28-29 dăm de o altă personalitate dispărută între timp, Alex. Leo Şerban, care în corespondenţa trimisă de la Festivalul de la Cannes ("Kill Cannes Vol. 1") are remarci foarte virulente împotriva alegerilor făcute de preşedintele juriului Quentin Tarantino.

Dăm apoi nas în nas cu noutăţile ce urmau a fi văzute în luna iulie: "Hellboy" (Hellboy - Eroul scăpat din infern", "Mean Girls", "The Human Stain", "Spider-Man 2" (Omul-Păianjen 2), "Around the Worl in 80 Days" (Ocolul Pământului în 80 de zile), "The Ladykillers".

Un medalion despre Bette Davis semnează Tudor Stoenescu ("Monştri sacri şi nu numai") în pagina 34 pentru ca în pagina următoare Matei Alexandru Mocanu să prezinte în articolul "Iconoclast. Visul american interzis", filmul lui Terry Gilliam, "Fear and Loathing in Las Vegas".

Şi, ca o revistă comercială ce se află, urmează lungi pagini cu publicitatea făcută noilor (pe vremea aceea) apariţii de videocasete şi DVD-uri.

Este o imagine destul de clară a invaziei de producţii americane cu care erau inundate cinematografele de acum câţiva ani. La fel ca şi azi.

Puteţi descărca întreaga revistă scanată (în format atât pdf cât şi dejavu) de aici:

http://rapidshare.com/files/2937373546/Cinemagia1x05.rar

Sau puteţi arunca ochii pe câteva pagini pe care le postez direct:










duminică, 12 februarie 2012

De ce "Un blog de... Cinema" ?

Pentru că am aproape întreaga colecţie a revistei "Cinema" şi a continuatoarei postrevoluţionare "Noul Cinema". 

Pentru că am şi alte publicaţii cu acest specific şi din perioada interbelică, şi din cea proletcultistă.

Pentru că aşteaptă să fie scanate.

Pentru că aşteaptă să fie discutate.

Pentru că fiecare număr reprezintă un eşantion al unei epoci.

Pentru că nu trebuie să uităm nici bunele, nici relele.

Şi pentru că ne bate la cap Nostalgia!